Avocat Săcrieru Ana-Corina

Consecințele juridice ale etichetării sociale. O discuție cu avocatul Ana – Corina Săcrieru

Un subiect sensibil, dar totuși prea puțin abordat: etichetele sociale. Etichete sociale tot mai virulente în ultimul timp, care au ajuns în unele cazuri chiar să încalce viața privată a celor vizați. Or tocmai aceasta este tema discutată cu avocatul vrâncean Ana – Corina Săcrieru, care a explicat pentru Avocatura.com cât de real este acest fenomen și care ar putea fi consecințele juridice ale etichetării sociale cu ușurință.

Avocatura.com: Bună ziua, Corina! Este un subiect „fierbinte”, acesta al etichetării sociale?

Avocat Ana-Corina Săcrieru: Bună ziua! Asistăm în ultimul timp la generalizarea unei practici de proiectare, aproape insidioasă, a unor etichete sociale asupra persoanelor. În condițiile în care aceasta poate conduce la schimbarea, într-un fel sau altul, a statutului persoanelor etichetate ori la vătămarea, în orice alt mod, a vieții lor personale, devine tot mai importantă identificarea mijloacelor juridice de protecție împotriva acestei practici.

A defini hotarul dintre o simplă etichetă și o acuzație, indiferent de caracterul ei real sau calomnios, poate fi operație dificilă din perspectivă juridică, însă destul de simplă din perspectivă socială sau psihologică. Într-un prim plan de discuție, perspectiva juridică pare că lipsește, întrucât ceea ce constituie obiect proteguit de lege este valoarea socială încălcată și nu simpla menționare a numelui unei persoane alături ori în contextul, unei anume terminologii.

Avocatura.com: Cum se face această distincție?

Avocat Săcrieru: Ceea este specific etichetei este că, luat singur, termenul asociat ca etichetă persoanei nu reprezintă neaparat o conduită sau o calitate sancționată prin lege, ci dimpotrivă, în sensul lui cel mai larg folosit, reprezinta o simplă conduită ori însușire.

Tocmai de aici și dificultatea perspectivei juridice de identificare a graniței mai sus menționate. O persoană poate fi etichetată, după caz, ca fiind „țăran”, „țigan”, „homofob”, „naționalist”, „fundamentalist”, „comunist”, „tradiționalist” etc. Ori chiar pot fi întâlniți termeni care nici măcar nu există în dicționarul limbii române, cum ar fi,  de exemplu, „dacopat”.

Numai contextul în care este folosit, raportat la persoana etichetată, modul nuanțat în care îi este pusă eticheta respectivă – prin ton, celelalte cuvinte folosite, persoana care pune eticheta, funcția ori calitățile principale ale persoanei etichetate – și, mai ales, consecințele – oricât de subtile – pe care le atrage eticheta pusă, reprezintă criterii de posibilă analiză juridică a unei astfel de etichete. Este esențială această analiză juridică tocmai pentru a putea identifica modalitățile de protejare a valorilor persoanei, valori încalcate prin eticheta pusă.

Între manipulare și protecție juridică

Definim persoana, în accepțiunea juridică, titularul de drepturi și obligații, subiect de drept civil care, în cazul persoanei fizice, este identificat expres ca fiind „omul, privit individual„. Reprezintă valori ale persoanei, din aceeași perspectivă juridică, drepturile și libertățile ei. Mai departe, definim etichetă acea informație despre obiecte, fenomene, persoane, aplicată asupra acestora spre transmitere către lumea din jurul lor în scopul de a produce consecințe, măcar si numai prin consolidarea ori schimbarea unor percepții despre ele.

Intensitatea etichetei este funcție de gradul ei de esențializare, de reducție la un singur element. Din exemplele de etichete enumerate mai sus, transpare această intensitate a reducerii unei persoane la acea calitate, ca și cum acel cuvânt ar fi unica ei reflexie înspre lume.

În special, dacă o astfel de etichetă vine pe un canal public ori de la un emițător prezent în viața socială sau, mai mult, este aplicată unei persoane prezente activ în viața socială, atunci, în astfel de cazuri, o abordare justă a consecințelor etichetei nu poate omite gradul de afectare al persoanei etichetate.

Iar gradul de afectare dă măsura vătămării care este esențialmente un criteriu juridic de analiză a acestui fenomen. Este important însă de subliniat că suntem în prezența unei vătămări chiar și numai atunci când ea este exclusiv interioară, pentru că afectează identitatea persoanei etichetate. Limitând persoana respectivă la acel atribut, eticheta aplicată poate ajunge să îi răstoarne percepția despre sine, modificându-i identitatea ori devenind parte din ea.

Consecința socială a acestei vătămări interioare este faptul că subiectul etichetat ajunge el însuși să își poarte eticheta, să se definească pe sine exclusiv prin acea etichetă, reflectându-se în acest fel pe el, în exterior, cu toate consecințele indirecte pe care comportamentul său îl are asupra celor din jurul său.

Avocatura.com: Există totuși și anumite sancționări, legale…

Avocat Săcrieru: Importanța acestei sublinieri transpare chiar din valorile proteguite juridic prin dispozițiile articolelor 58 alineatul 1, 61 alineat 1, 71 alineatele 1 și 2, 72 și 73 alineat 1 Cod Civil. Paradigma socială a acestei noțiuni include etichetele politice, personale, religioase.

De altfel, denaturarea prin etichetare în plan politic și social a fost deja subliniată atât în sociologie cât și în literatura istorică. Ceea ce atrage atenția, în mod special în zilele noastre, este extinderea acestui fenomen la nivelul etichetelor din ce în ce mai personale, mai violente cu spațiul privat al persoanei și implicit cu drepturile și libertățile sale fundamentale garantate în acest spațiu.

„Protecția juridică este atitudinea reală, firească, obiectivă, opusă acestei etichete sociale”

Rigoarea oricărei abordări juridice impune un profund caracter tehnic. Abordarea juridică a unui fenomen și, mai precis, a obiectului esenţial al acelui fenomen – cum este tema în discuție a etichetei sociale – implică așadar o metodă riguroasă de analiză în scopul de a ajunge la adevărul juridic privind acel fenomen, adevăr care nu poate fi decât ireductibil, în simplitatea (și chiar, îndrăznesc să spun, frumusețea lui juridică și socială prin faptul că foloseşte oamenilor). Dincolo de el, nu mai poate fi altceva decât dacă se schimbă realitatea socială care l-a născut.

Or, în discuție, care este adevărul juridic care se naște din realitatea socială despre care aminteam la început? Necesitatea unei reale protejări a persoanei împotriva etichetării.

Pentru a dovedi aceasta, îndrăznim chiar o metodă fenomenologică de abordare pentru că obiectul discuției gravitează în jurul unei percepții/aprecieri a individului (eticheta), iar scopul – identificarea adevărului – este dat de încercarea de a demonstra că protecția juridică este atitudinea reală, firească, obiectivă, opusă acestei etichete sociale puse individului.

Avocatura.com: Vorbim totuși de încălcarea unor drepturi. Ce se poate face?

Avocat Săcrieru: Acest balans (nedrept, halucinant adesea) dintre o percepție despre o persoană (transmisă lumii tocmai prin eticheta pusă) și realitatea creată prin eticheta pusă (consecințele etichetei) poate fi oprit doar de adevărata realitate, cea socială, dar numai dacă ea există, și există numai în măsura în care protecția juridică o construiește ori măcar o fundamentează. Cum cheia dureroasă a fenomenului în discuție este tocmai vătămarea suferită – statutul social afectat, starea interioară, răvășirea planului personal al vieții persoanei primitoare a unei astfel de etichete – rezultă că esențială în discuție rămâne tocmai protejarea juridică a persoanei împotriva unui asemenea fenomen.

Aceasta cu atât mai mult cu cât, cele mai des întâlnite etichete în spațiul public în prezent sunt adevărate acuzații ideologice (cum a fost un exemplu recent, acela al acuzației de promovare a valorilor tradiționale) formulate în scopul modificării percepției imaginii publice a celor care le-au promovat dar și cu urmarea, mult mai greu de sesizat, a modificării percepției asupra conținului valorilor în discuție, apărate, de altfel, prin cadrul juridic existent și care, brusc, prin formularea unei etichete cu privire la ele, păreau a fi puse la îndoială.

Cu alte cuvinte, consecințele etichetelor sociale apar atât în planul imaginii persoanei etichetate cât și în planul conținutului propriu-zis al noțiunii care realizează obiectul etichetei aplicate, putând conduce la modificarea sa în timp. De exemplu, dintr-o valoare socială apreciată într-una blamată sau viceversa.

Or, inclusiv față de acest caracter profund și cu bătaie lungă în timp al consecințelor etichetării sociale, trebuie subliniată o dată în plus concluzia că, în nicio paradigmă juridică – nici de reglementare și nici de aplicare – nu poate fi admisă indiferența față de aceste posibilități subtile de manipulare a conținutului unor noțiuni și a percepției lor sociale.

Avocatura.com: Da, așa e. Unele dintre aceste derapaje ar trebui sancționate. Îți mulțumesc mult!

Avocat Săcrieru: Și eu vă mulțumesc, o zi bună!